Hagi vorbind despre Bucovina şi fotbalul sucevean

autografe gica hagi pe areni

Fără-ndoială, evenimentul sportiv al anului 2010 pentru Suceava îl reprezintă preconizata vizită în localitate a lui Gheorghe Hagi, cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor şi idolul atâtor generaţii de români. Prezenţa pe Areni a fostului căpitan al reprezentativei de fotbal a României se datorează Turneului zonal al Cupei Hagi Danone, o întrecere de fotbal juvenil şi tototdată un domeniu de activitate în care Gică Hagi s-a implicat foarte mult în ultima vreme. Competiţia se va desfăşura în acest weekend la Suceava, iar Gică Hagi este aşteptat să sosească duminică, pentru a asista la meciurile din faza finală a turneului. Pornind de la acest subiect, am reuşit să realizăm un interviu în exclusivitate cu marele Hagi, care ne-a vorbit cu modestia-i recunoscută despre Bucovina, despre prietenii lui de pe aceste meleaguri şi nu numai.
De ce Cupa Hagi Danone? De ce o competiţie pentru copii cu vârste între 10 şi 12 ani?
Dintr-un motiv foarte simplu: prima mea competiţie a fost la aceeaşi vârstă, 10-12 ani şi se numea Cupa „Cravatelor Roşii”. De aici mi-a venit in primul rând ideea, pentru că la acea competiţie a început cariera mea de sportiv. Dincolo de toate acestea, copiii au nevoie de competiţii, au nevoie sa joace fotbal intr-un mod organizat, într-o întrecere de calitate. Participarea la astfel de competiţii îl fac pe copil sa progreseze. După cum vedeţi şi dumneavoastră, acesta este un eveniment de calitate, nu este o cupă oarecare.
Din cunoştinţele mele, înainte de Revoluţie, în perioada Luceafărul, aţi fost coleg la lotul naţional de juniori cu unul dintre cei mai mari fotbalişti suceveni, Relu Buliga. Vă mai aduceţi aminte de el?
Da, cum să nu, cu  mare plăcere. Ne-am întâlnit în întrecerile pentru copii, la juniori, la Cupa „Cravatelor Roşii”, competiţia de care vă spuneam mai devreme. Era stângaci la fel ca mine, doar că eu jucam puţin mai ofensiv; era şi un foarte bun pasator, cu un control al mingii şi o tehnică la fel de bună.
Ştiu că înainte de 1989 aţi ajuns de câteva ori în Bucovina, atât cu Steaua, pentru a înfrunta pe CSM Suceava, dar şi cu echipa naţională, care pe vremea lui Mircea Lucescu venea cu regularitate în cantonament la Câmpulung Moldovenesc. Vă mai leagă vreo amintire de acea perioadă?
Cum să nu! Cu mare drag! Sunt anii tinereţii mele ca fotbalist şi îmi aduc aminte cu plăcere de Bucovina ca o zonă frumoasă şi liniştită. Jucam în perioada aceea împotriva lui Caşuba şi Buliga, iar cu Relu Buliga eram chiar coleg la Luceafărul. Ei făceau parte dintr-o echipă competitivă, buna, dar noi, Constanţa, unde jucam eu pe vremea aceea, am reuşit sa îi învingem. Mă cunosc cu amândoi şi îi salut pe această cale.
În ultimul timp calitatea turismului din Bucovina a crescut foarte mult, chiar cumnatul dumneavoastră, Gică Popescu, a fost de curând la Suceviţa şi a declarat că s-a simţit foarte bine. V-aţi gândit vreodată să investiţi în această zonă din România?
Toată energia mea este în fotbal, în Academie, în proiectele la care iau parte legate de fotbal. Lăsăm investiţiile şi afacerile la o parte.
Suceava n-a fost niciodată o forţă fotbalistică în România, dar parcă niciodată fotbalul de aici n-a coborât atât de jos ca acum. Cu toate acestea, fotbalul sucevean continuă să producă şi să alimenteze Liga I cu jucători de valoare ca Dorin Goian, Vasile Maftei, Mihai Roman, Lucian Goian, Ciprian Tănasă, Daniel Bălan, Dorin Semeghin sau Dănuţ Perjă. Ce credeţi că ar trebui de făcut ca Suceava să aibă din nou o echipă competitivă?
Suceava a facut lucruri bune pentru fotbalul românesc. E de ajuns să auzim aceste nume pentru a declara aşa ceva. După aceea, dacă îşi doresc mai mult, dacă există ambiţii mai mari, trebuie ca fortele locale sa fie unite, pentru că doar aşa se poate realiza ceva trainic, de calitate. Este ca în orice alt domeniu: trebuie să îţi propui mai mult ca să poţi să te autodepăşeşti! Faptul că reuşeşti să ai jucători buni, e un lucru de care trebuie sa fii mândru. Şi Constanţa se mândreşte cu mine, dar forţele de acolo trebuie să-şi dea mâna astfel încât să facă mai mult. Din păcate nu putem să fim toţi pe locul 1 si atunci trebuie sa existe şi cineva care să producă jucători buni, pentru ca aceştia să fie capabili să joace mai târziu în echipe puternice şi să facă cinste oraşelor din care provin. În concluzie, depinde de fiecare dintre noi să îşi dorească mai mult.
Pentru o scurtă perioadă de timp aţi apucat să-l antrenaţi la Steaua pe Dorin Goian, cel mai reprezentativ produs al fotbalului sucevean. Ne puteţi spune ce impresie v-a lăsat?
Dorin este un băiat corect, elegant aşa cum apare şi pe teren. Are mult bun simţ, este valoros ca fotbalist, este serios şi tocmai de aceea a ajuns sa joace la nivel foarte înalt. Are calităţi foarte bune pentru postul pe care joacă: corectitudine, seriozitate, eleganţă. Toate acestea sunt lucruri foarte importante pentru un fundaş.
La Academia dumneavoastră de fotbal activează în prezent mai mulţi tineri de perspectivă originari din Suceava, cum ar fi portarul Andrei Logofătu sau jucătorii de câmp Daniel Păiuş şi Alexandru Ivan. V-a sărit vreunul din ei în ochi până acum?
Sunt copii buni, iar dacă se pregătesc aşa cum trebuie, pot ajunge departe. La noi, la Academie, e nevoie de muncă multă, pentru că e o concurenţă foarte mare, iar dacă un jucător a venit, nu înseamnă automat că va şi rămâne. Totul  depinde numai de el, noi doar îl sprijinim. Creăm condiţii foarte bune pentru ca fiecare sportiv să se poată dezvolta, sa ajungă fotbalist profesionist. Spre exemplu, Păiuş îmi place pentru că e tehnic. E stângaci la fel ca mine, doar că trebuie să prindă mai multă forţă. E un jucator care are tehnică, viteză, dar e puţin firav.
Ce înseamnă să construieşti de la zero un proiect dedicat copiilor talentaţi la fotbal şi să ajungi să vezi că ai rezultate, aşa cum a avut echipa de 11-12 ani, calificată la turneul Mundialito din Portugalia ?
Înseamnă să te gândeşti la ziua de mâine, întrucât copiii de azi reprezintă viitorul nostru fotbalistic! Doar investind în copii şi juniori, acordând încredere acestora, putem spera la un viitor mai bun.
Care este favorita dumneavoastră la câştigarea titlului de campioană a României în acest sezon?
E foarte greu să dai o favorită, cu toate că CFR şi-a luat un avans. Mai sunt etape puţine de jucat, dar până acum nu a arătat nimeni că e favorită certă, nici o echipă nu jucat constant bine. Campionatul rămâne încă deschis.
În ultima vreme, fotbalul a evoluat foarte mult în lume, din toate punctele de vedere. Care sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un tânăr la vârsta de 15 ani, să spunem, pentru a putea spera să facă o carieră în fotbal?
Ca să ajungi să fii sportiv de performanţă trebuie să munceşti aşa cum trebuie, să fii bine pregătit din punct de vedere fizic, să dai dovadă de inteligenţă ca să poţi lua rapid cele mai bune decizii, şi, nu în ultimul rând, să beneficiezi de calitate tehnică.
Gabriel TODERAŞCU
Interviu apărut în Monitorul de Suceava, pe data de 16 aprilie 2010.

Lasă un răspuns